RAPORT referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2015

referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2015

(2014/2222(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–       având în vedere articolele 145, 148, 152 și articolul 153 alineatul (5) din TFUE,

–       având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special titlul IV (Solidaritatea),

–       având în vedere articolul 349 din TFUE referitor la măsuri specifice pentru regiunile ultraperiferice,

–       având în vedere Carta socială europeană revizuită, în special articolul 30 referitor la dreptul la protecție împotriva sărăciei și a excluderii sociale,

–       având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: ocuparea forței de muncă și aspecte sociale[1],

–       având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014[2],

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2015” (COM(2014)0902) și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă anexat la aceasta,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Un plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere” (COM(2015)0012),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 octombrie 2013 intitulată „Consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii economice și monetare” (COM(2013)0690),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–       având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2014 referitoare la aspectele legate de ocuparea forței de muncă și aspectele sociale ale Strategiei Europa 2020[3],

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2010 intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” (COM(2010)0758) și rezoluția Parlamentului din 15 noiembrie 2011 referitoare la aceasta[4],

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” (COM(2011)0933),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii - inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020” (COM(2013)0083),

–       având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la aspectele legate de ocuparea forței de muncă și la aspectele sociale ale rolului și activității troicii (BCE, Comisia și FMI) în țările din zona euro care participă la program[5],

–       având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la locuințele sociale din Uniunea Europeană[6],

–       având în vedere Rezoluția sa din 12 februarie 2014 referitoare la modul în care poate contribui Uniunea Europeană la crearea unui mediu favorabil pentru ca întreprinderile, societățile și întreprinderile nou-înființate să creeze locuri de muncă[7],

–       având în vedere Rezoluția sa din 17 iulie 2014 referitoare la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor[8],

–       având în vedere „Raportul global asupra veniturilor 2014/2015” al Organizației Internaționale a Muncii din 5 decembrie 2014,

–       având în vedere documentul de lucru al OCDE intitulat „Tendințe privind diferențele de venituri și impactul acestora asupra creșterii economice” din 9 decembrie 2014,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 iulie 2014 intitulată „Inițiativă privind locurile de muncă verzi: Exploatarea potențialului economiei verzi în materie de creare de locuri de muncă” COM(2014)0446),

–       având în vedere rezoluțiile sale din 14 septembrie 2011[9] și din 16 ianuarie 2014[10] referitoare la o strategie a UE privind persoanele fără adăpost,

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0043/2015),

A.     întrucât Europa trebuie să își asume angajamentul de a respecta modelul economiei sociale de piață care asigură creșterea durabilă pentru a lăsa moștenire generației viitoare locuri de muncă și nu datorii;

B.     întrucât contextul economic și social din UE este în continuare unul sumbru și întrucât, potrivit previziunilor economice din toamna anului 2014 ale Comisiei, redresarea economică rămâne fragilă; întrucât, în ciuda ratelor de creștere economică negative din zona euro din ultimii doi ani, se preconizează o creștere din zona euro de 0,8% în 2014 și 1,1 în 2015; întrucât numai un număr mic de state membre au previziuni mai bune și întrucât Comisia și-a revizuit în mod sistematic în sens descrescător previziunile în ultimii ani; întrucât, în ciuda faptului că deficitul global preconizat în UE28 a fost redus cu 3% în 2014, acesta rămâne la cote ridicate în anumite state membre, ceea ce demonstrează nevoia continuării consolidării fiscale, compatibilă cu creșterea și crearea de locuri de muncă mai bune și mai stabile, dat fiind faptul că redresarea nu este nici solidă, nici susținută;

C.     întrucât calea rapidă a consolidării fiscale adoptată în timpul crizei economice a împiedicat statele membre să atingă obiectivele Europa 2020, ceea ce demonstrează că politicile fiscale ar trebui diferențiate și adaptate situației specifice fiecărui stat membru; întrucât scăderea bruscă a prețului petrolului poate constitui un stimulent suplimentar pentru economia multor state membre, mai ales dacă aceasta se traduce rapid prin costuri de energie reduse pentru gospodării și întreprinderi;

D.     întrucât UE trebuie să-și îmbunătățească în continuare politicile economice și sociale în vederea realizării cât mai rapide a obiectivelor Europa 2020, evitând riscul stagnării și deflației seculare, și întrucât pentru aceasta este necesară continuarea eforturilor de promovare a investițiilor și a reformelor structurale care duc la creșterea competitivității economice într-un mod responsabil din punct de vedere social; întrucât este necesară o transformare ecologică pentru a se asigura trecerea la o economie eficientă din punctul de vedere al resurselor și o dezvoltare durabilă; întrucât, în mod îngrijorător, poziția UE în economia mondială se află în declin ca o consecință a crizei, a pierderii bazei sale industriale și a lipsei de încredere a investitorilor și antreprenorilor, în timp ce alte țări dau semne solide de redresare; întrucât, în octombrie 2014, FMI a estimat că probabilitatea de recesiune în zona euro a crescut și că va ajunge la 35-40 % la sfârșitul anului;

E.     întrucât statele membre sunt principalele responsabile pentru punerea în aplicare cu succes a politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, inclusiv a politicilor privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, iar aceste măsuri pot fi implementate în mod optim la nivel național;

F.     întrucât UE trebuie să găsească în cel mai scurt timp soluții la îmbătrânirea rapidă a populației sale;

G.     întrucât, în ciuda unor îmbunătățiri (pentru prima dată după 2011 s-a înregistrat o creștere mică a contractelor cu normă întreagă), rata șomajului rămâne la unul dintre cele mai ridicate niveluri din istorie, cu aproape 25 de milioane de oameni neavând un loc de muncă în UE; întrucât nivelul șomajului pe termen lung este îngrijorător de ridicat, iar 12 milioane de oameni nu au un loc de muncă de peste un an (în creștere cu 4 % față de anul anterior); întrucât ratele șomajului în rândul tinerilor nu au scăzut în mod semnificativ (au scăzut cu numai 1,9 % față de 2013), ajungând la media UE de 21,2 %; întrucât 75% din șomajul pe termen lung din UE se înregistrează la persoanele sub 35 de ani; întrucât situația de pe piața muncii este deosebit de critică pentru tineri, cu excepția unor state membre, indiferent de nivelul lor de educație;

H.     întrucât Fondul social european cu garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor trebuie să fie folosite în mod corect și pe deplin pentru a finanța proiecte sustenabile în vederea combaterii șomajului și, în special, a șomajului în rândul tinerilor;

I.      întrucât proporția de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare a rămas ridicată și întrucât populația de etnie romă este suprareprezentată în acest grup;

J.      întrucât mai mulți factori - inclusiv imposibilitatea creării unui mediu pozitiv pentru a încuraja investițiile și creșterea economică, reducerea veniturilor de piață și slăbirea impactului transferurilor sociale în timp[11], precum și eforturile unor state membre de a redresa balanța lor economică prin reducerea cheltuielilor alocate protecției sociale - au dus la reduceri semnificative ale veniturilor brute disponibile ale gospodăriilor, contribuind la creșterea numărului de familii europene expuse riscului excluziunii și la creșterea alarmantă a inegalităților, inclusiv a inegalităților de gen; întrucât unul din patru europeni se află în pragul sărăciei; întrucât ocuparea scăzută a forței de muncă și precaritatea au crescut și pentru 50% din toți cei care caută un loc de muncă, asigurarea acestuia nu este suficientă pentru a-i scoate din sărăcie;

K.     întrucât, conform cifrelor din 2013, înregistrate cel mai recent, șomajul pe termen lung se situează la unul dintre cele mai ridicate niveluri din istorie, și anume de 5,1% din forța de muncă din UE-28; întrucât șomajul pe termen lung are consecințe esențiale pentru oameni de-a lungul vieții lor, putând conduce la apariția unui șomaj structural în UE;

L.     întrucât aproximativ 25,1 % din populația UE este în prezent expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială; întrucât rata medie de creștere a sărăciei în rândul copiilor este mai ridicată decât rata medie de creștere a sărăciei în general, și întrucât în unele state membre unul din trei copii trăiesc sub nivelul de sărăcie;

M.    întrucât lucrătorii în vârstă reprezintă grupul cel mai probabil să fie expus șomajului pe termen lung; întrucât numai o jumătate dintre lucrătorii cu vârste cuprinse între 55 și 65 de ani lucrau în 2012; întrucât populația în vârstă suferă mai mult din cauza reducerii cheltuielilor publice în domeniul serviciilor sociale și de sănătate și al alocațiilor sociale; întrucât unele categorii de persoane în vârstă, cum ar fi persoanele cu vârste mai mari de 80 de ani, femeile în vârstă, migranții în vârstă sau alți membri din minorități etnice sunt expuși în mod deosebit riscului de a se confrunta cu sărăcia;

N.     întrucât, pentru a găsi rapid soluții împotriva crizei, anumite state membre au făcut reduceri semnificative în ceea ce privește cheltuielile publice, în timp ce cererea pentru protecție socială a crescut ca răspuns la creșterea șomajului; întrucât alocările bugetare naționale pentru securitate socială au fost extinse, dată fiind reducerea contribuțiilor ca urmare a disponibilizărilor sau reducerilor salariale la scară largă, punând astfel grav în pericol modelul social european; întrucât reformele solicitate nu respectă nevoile și așteptările cetățenilor în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și sfera socială;

O.     întrucât reducerea sărăciei nu este numai unul dintre obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020, ci și o responsabilitate socială pentru statele membre și întrucât locurile de muncă decente și sustenabile este cea mai bună soluție pentru a ieși din sărăcie; întrucât eforturile trebuie să se concentreze asupra facilitării accesului la locuri de muncă, în special al persoanelor cele mai îndepărtate de piața muncii; întrucât piața forței de muncă încă este marcată de inegalități semnificative în ceea ce privește condițiile de muncă și întrucât femeile se confruntă cu un risc mai ridicat decât bărbații de a trăi în sărăcie sau de a se confrunta cu excluziunea socială după vârsta de 55 de ani;

P.     întrucât diferențele socioeconomice dintre statele membre s-au intensificat și mai tare, în timp ce, în ceea ce privește obiectivul de convergență regională, lucrurile stau exact invers; întrucât diferența dintre centru și periferie cu privire la șomaj a crescut de la 3,5 % în 2000 la 10 % în 2013; întrucât această diferență crește riscul de fragmentare și pune în pericol stabilitatea economică și coeziunea socială din UE; întrucât cel de-al șaselea raport privind coeziunea subliniază rolul pe care îl joacă fondurile structurale în combaterea inegalității, în special în timpul crizei;

Q.     întrucât articolul 174 din TFUE stipulează că „în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniunii, aceasta își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate. Dintre regiunile avute în vedere, o atenție deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase”;

R.     întrucât regiunile care suferă de handicapuri demografice sau naturale grave sau permanente înregistrează, în general, rate ridicate ale șomajului, o creștere economică scăzută și o lipsă semnificativă a investițiilor destinate îmbunătățirii potențialului lor;

S.     întrucât, în ultimii doi ani, Parlamentul a avertizat cu privire la riscurile sociale de deflație în contextul unei creșteri scăzute, al șomajului ridicat și al scăderii salariilor; întrucât Banca Centrală Europeană (BCE) a prevăzut o inflație scăzută pe termen lung și a avertizat cu privire la consecințele acesteia asupra cererii interne, a creșterii și a ocupării forței de muncă; întrucât deflația a devenit o realitate din august 2014 în opt state membre (șase dintre acestea în zona euro); întrucât cererea și crearea de locuri de muncă din UE sunt puternic limitate de nivelul scăzut al acordării de credite pentru IMM-uri și de nevoia de a reduce datoriile publice și private excesive, în special în ceea ce privește împrumuturile ipotecare; întrucât scăderea ratelor inflației duce la o accentuare semnificativă a acestor probleme, crescând ratele reale ale dobânzilor și îndatorarea reală, și ar putea duce la un cerc vicios al depresiunii economice; întrucât BCE a reacționat la toate aceste aspecte la 22 ianuarie 2015, prin punerea în aplicare a unui program extins de achiziționare de active cu achiziții de active lunare combinate în valoare de 60 de miliarde EUR, care ar trebui efectuate cel puțin până în luna septembrie 2016;

T.     întrucât o politică monetară expansionistă poate fi folosită pentru a promova exporturile ca modalitate de îmbunătățire a economiei UE pe termen scurt;

U.     întrucât ratele scăzute ale dobânzii pot fi folosite pentru promovarea investițiilor în UE;

V.     întrucât nivelul consolidării fiscale a crescut și întrucât au fost introduse noi obiective principale care acordă o atenție sporită deficitelor structurale și nu celor ciclice; întrucât, cu toate acestea, valoarea multiplicatorilor fiscali în contextul actual este încă foarte ridicată; întrucât este necesară îndeplinirea obiectivului pe termen mediu și a celui privind datoriile pentru crearea unui mediu care va promova creșterea economică și crearea de locuri de muncă; întrucât este necesară evaluarea sistematică a impactului social, de mediu și de gen al acestor măsuri;

W.    întrucât politicile fiscale disparate aplicate de diferite state membre forțează adeseori închiderea sau delocalizarea IMM-urilor, conducând la pierderea locurilor de muncă și la mobilitatea obligatorie a forței de muncă;

X.     întrucât investițiile publice și private ale UE au cunoscut o descreștere alarmantă, situându-se momentan cu aproximativ 20 % sub nivelul de dinainte de criză și fiind mai scăzute decât cele de la nivelul partenerilor săi economici principali din lume; întrucât investițiile în locuri de muncă durabile și mai bune, în capital uman, cercetare și inovare (inclusiv în proiectele la scară mică), o uniune energetică eficientă din punctul de vedere al resurselor, piața unică digitală, promovarea antreprenoriatului și mediul de afaceri îmbunătățit pentru IMM-uri trebuie să reprezinte o prioritate absolută atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre, deoarece investițiile în aceste domenii au un rol vital nu numai pentru asigurarea redresării, dar și pentru consolidarea potențialului economic de creștere și de creare a prosperității al UE;

Y.     întrucât implicarea insuficientă a parlamentelor naționale, a Parlamentului European, a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la nivel național și la nivelul UE în procesul semestrului UE a limitat asumarea realizării de reforme de către statele membre, precum și elaborarea unor soluții sociale, durabile și favorabile incluziunii, și a scăzut încrederea cetățenilor în proiectul UE;

Z.     întrucât stabilirea salariilor ține de competența statelor membre;

Politici economice ambițioase pentru creștere, crearea de locuri de muncă de calitate și combaterea deflației

1.      salută abordarea integrată a Comisiei față de creștere, întemeiată pe trei piloni principali: un plan de investiții pentru Europa, reforme structurale și responsabilitate fiscală; solicită elaborarea unei politici economice și fiscale ambițioase și expansioniste, care să respecte normele în vigoare din Pactul de stabilitate și creștere (PSC), pentru a stimula creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a crea locuri de muncă mai bune și durabile; subliniază că solidaritatea este valoarea de bază pe care este construită Uniunea Europeană; invită Comisia să susțină eforturile statelor membre, punându-le la dispoziție recomandări concrete care le sunt utile lor și UE per ansamblu, astfel încât acestea să abordeze nu numai consolidarea fiscală, ci și reformele structurale într-un mod echilibrat din punct de vedere social și eficient și sustenabil din punct de vedere economic; subliniază că inflația scăzută crește deja ratele reale ale dobânzilor și nivelul real al datoriei publice și private, care, împreună cu nivelul ridicat al șomajului pe termen lung în rândul tinerilor, reduce nivelul creșterii și crește nivelul sărăciei;

2.      cunoaște legăturile dintre responsabilitatea fiscală și nevoia de a stimula investițiile și reformele structurale în statele membre, în contextul PSC; salută, în acest sens, Comunicarea Comisiei intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității oferite de normele în vigoare ale Pactului de stabilitate și de creștere”; invită partenerii să realizeze reformele folosind flexibilitatea existentă deja în norme și acorduri, în cazul în care un stat membru se confruntă cu deficite macroeconomice excesive, pentru a garanta compatibilitatea responsabilității fiscale cu creșterea economică, crearea de locuri de muncă și statul social;

3.      subliniază că este necesar să se realizeze reforme structurale în statele membre; remarcă faptul că, pe de-o parte, unele state membre care au realizat reforme au reușit să își crească din nou competitivitatea pe piața mondială, pe de altă parte, aceste reforme ar trebui să fie compatibile cu creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și cu crearea de locuri de muncă decente; solicită, în vederea îndeplinirii acestor obiective, ca domeniul de aplicare al acestor reforme să fie extins pentru a include domenii precum piața unică digitală, uniunea energetică sau reformele fiscale; consideră că reformele promovate pe piața muncii trebuie să introducă și flexibilitatea și securitatea necesare pentru a pune capăt segmentării și a asigura salarii decente;

4.      salută faptul că noul mix de politici adaugă investiții priorităților anterioare în materie de consolidare fiscală și reforme structurale; consideră însă că analiza anuală a creșterii ar trebui să acorde mai multă atenție cererii agregate și legăturii dintre aceasta și creșterile salariale și diferențele sociale; subliniază că, atunci când e vorba de reducerea dezechilibrelor macroeconomice, prioritatea absolută ar trebui să fie nu creșterea excedentelor de cont curent, ci, mai degrabă, consolidarea creșterii, a investițiilor și a ratelor de ocupare a forței de muncă și reducerea gradului de sărăcie;

5.      își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că investițiile UE au scăzut semnificativ în ultimii ani, iar acum se află undeva la 20% sub nivelul dinaintea crizei; avertizează cu privire la faptul că declinul a fost și mai mare în statele membre de la periferie, unde consolidarea fiscală a fost mai drastică; subliniază din nou potențialul de locuri de muncă al economiei verzi, care, conform estimărilor Comisiei, ar putea crea cinci milioane de locuri de muncă până în 2020 numai în sectorul eficienței energetice și în cel al energiei din surse regenerabile, cu condiția instituirii unor politici ambițioase în materie de climă și de energie; invită statele membre să asigure niveluri suficiente de investiții în sectoarele respective și să anticipeze competențele viitoare ale lucrătorilor;

6.      salută faptul că unul din cei trei piloni principali ai strategiei Comisiei pentru 2015 îl reprezintă investițiile și solicită punerea imediată în aplicare a planului; observă că contribuțiile statelor membre la Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) nu vor fi luate în considerare în ceea ce privește definirea ajustării fiscale în cadrul componentei de prevenire sau de corectare a PSC;

7.      consideră că cei trei piloni principali ai strategiei Comisiei pentru 2015 trebuie să fie implementați în comun pentru a stimula investițiile, într-un mod responsabil, în domeniile care au un impact real asupra creșterii și a creării de locuri de muncă, cum ar fi economia digitală, sectoarele verzi și furnizarea de servicii de sănătate;

8.      observă faptul că FEIS va avea la bază resursele UE existente și nu va beneficia de fonduri publice „proaspete”, în afară de cele 5 miliarde de euro primite în plus de la Banca Europeană de Investiții (BEI); subliniază riscurile legate de un fond insuficient bazat pe presupuneri prea optimiste cu privire la probabilitatea atragerii celei mai mari părți a finanțării necesare de la investitori privați; invită BEI să ia în calcul schimbarea orientării sale de la activități bancare exclusiv comerciale la urmarea unui model de evaluare a riscurilor proiectelor bazat pe criterii definite și transparență; invită Comisia să analizeze modurile în care ar putea folosi bugetul UE și alte resurse noi pentru a se asigura că FEIS va avea rezultate corespunzătoare;

9.      invită Comisia și BEI să evalueze efectele crizei economice asupra sistemului bancar și a beneficiarilor finali ai fondurilor BEI, acordând o atenție deosebită IMM-urilor, sectorului economiei sociale și întreprinderilor de stat;

10.    subliniază faptul că FEIS trebuie să se concentreze pe crearea unor investiții noi în domenii în care apetitul investitorilor nu este suficient și nu pe substituirea unor investiții care ar fi fost produse în altă parte (evicțiune) sau pe investițiile foarte profitabile care ar fi avut loc oricum (balast); invită, de asemenea, Comisia să includă și să promoveze investițiile sociale care nu numai că generează profit financiar, dar și promovează efectele de propagare sociale pozitive, cum ar fi investițiile în capitalul uman, investițiile cu un puternic impact asupra creării de locuri de muncă mai bune și durabile sau incluziunii sociale și reducerii sărăciei, cum ar fi sistemele de protecție socială și serviciile sociale, sau investițiile în economia socială; solicită din nou să se pună în aplicare Pachetul privind investițiile sociale;

11.    invită Comisia să asigure investițiile în regiunile mai slabe din punct de vedere economic în care nivelul șomajului este ridicat, și în IMM-urile din aceste regiuni, având în vedere accesul foarte limitat al acestora la finanțare, pentru a se asigura că aceste eforturi au un impact semnificativ acolo unde este cel mai mult nevoie de ele, alegerea făcându-se având în vedere în mod corespunzător caracteristicile economice ale investițiilor; împărtășește opinia Comisiei privind faptul că este nevoie de o forță de muncă calificată în sectoarele în curs de dezvoltare, cum ar fi economia digitală, sectoarele verzi și furnizarea de servicii de sănătate;

12.    invită Comisia și statele membre să abordeze mecanismele consolidate specifice pentru a pune în aplicare programe de investiții în regiunile periferice, ale căror ultraperifericitate, fragmentare geografică, economii fragile și constrângeri naturale conduc la inegalități mai mari în ceea ce privește accesarea unor oportunități de lucru, bunuri și servicii;

13.    invită Comisia să ia în considerare regiunile care suferă de handicapuri naturale sau geografice grave și permanente în ceea ce privește programarea planului european de investiții, în special accesul la rețeaua de bandă largă;

14.    invită Comisia să revizuiască în detaliu, și să îmbunătățească, inițiativa UE-BEI privind emiterea de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte, lansată în 2012 ca proiect-pilot pentru a sintetiza planul european de investiții, astfel încât acesta să aibă un rol mai important în promovarea ocupării forței de muncă; solicită, în acest context, și o revizuire detaliată a obligațiunilor cu impact social din PSI;

O politică responsabilă reconcentrată pe investiții, pe crearea de locuri de muncă de calitate și pe creștere

15.    menționează că Planul european de investiții este necesar pentru a completa eforturile de stimulare a creșterii economice durabile și a creării de locuri de muncă, care trebuie sprijinite prin resurse private și publice pentru a se realiza; salută faptul că în Analiza anuală a creșterii pentru 2015 se solicită în continuare ca țările cu marje de manevră fiscale să depună mai multe eforturi ca modalitate de a încuraja cererea și investițiile europene;

16.    salută intensificarea ritmului consolidării fiscale și introducerea unor noi obiective principale – care acordă o atenție sporită deficitelor structurale și nu celor ciclice –, care ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra ocupării forței de muncă și a creșterii durabile; menționează însă că valoarea multiplicatorilor fiscali în contextul actual este, cu toate acestea, în continuare foarte ridicată și că acest lucru va avea un impact negativ asupra creșterii economice și a creării de locuri de muncă, precum și asupra durabilității sistemelor de protecție socială; invită Comisia să faciliteze utilizarea flexibilității maxime oferite de normele în vigoare din PSC;

17.    solicită ca dezvoltarea unui cadru european să asigure faptul că toate investițiile efectuate în cadrul Planului european de investiții au un impact important în ceea ce privește stimularea creșterii durabile, crearea de locuri de muncă de calitate și promovarea progreselor sociale; invită Comisia să monitorizeze și să controleze investițiile efectuate în cadrul planului și, de asemenea, să auditeze și să evalueze impactul economic și social al investițiilor în termeni reali; invită Comisia să includă specialiști în materie de politici sociale în comitetul de experți al noului FEIS care va aproba proiectele care vor beneficia de finanțare și să se asigure că unul dintre criteriile importante de selecție în acest sens va fi impactul social pozitiv;

18.    subliniază importanța flexibilității care poate fi folosită în cadrul actualului PSC pentru a asigura spațiu de manevră pentru investițiile sociale, și anume pentru investițiile sociale în oameni, oferindu-le competențele necesare și sprijinind condițiile pentru participarea productivă și satisfăcătoare la economie și societate pe parcursul vieții lor; subliniază, în acest context, rolul potențial al economiei sociale în ceea ce privește crearea de locuri de muncă durabile, favorabile incluziunii și de calitate;

IMM-urile au restabilit finanțarea pentru a stimula investițiile private și a crea locuri de muncă

19.    subliniază că, dacă, pe de-o parte, IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a creării de locuri de muncă în UE, pe de altă parte, acestea se confruntă în continuare cu probleme majore legate de obținerea accesului la finanțare, iar gradul lor de supraîndatorare este îngrijorător; salută, prin urmare, noile recomandări ale Comisiei privind accesul IMM-urilor la fonduri, care implică o abordare nouă cu privire la insolvență și la eșecul în afaceri; invită statele membre să depună eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți mecanismele de restructurare a datoriilor ca metodă de realizare a acestui obiectiv; invită Comisia să susțină, dacă e necesar, aplicarea la nivel național a principiilor prevăzute în recomandarea sa din 12 martie 2014 prin recomandări specifice fiecărei țări; subliniază că antreprenoriatele și IMM-urile administrate de femei se confruntă cu mai multe probleme în ceea ce privește obținerea accesului la finanțare; invită Comisia să analizeze cauzele acestei situații și să propună măsuri de soluționare a acesteia;

20.    subliniază importanța creării unei culturi antreprenoriale în Uniunea Europeană prin reducerea barierelor din calea activității independente și a înființării întreprinderilor; subliniază că acestea pot fi susținute printr-un mix inteligent de sprijin financiar, cum ar fi axa de microfinanțare și de antreprenoriat social a Programului pentru inovare socială (EaSI), sau prin soluții de tip „ghișee unice” în administrațiile publice pentru înregistrarea noilor întreprinderi;

21.    își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că fragmentarea financiară din zona euro pune în pericol, în unele cazuri, creșterea și durabilitatea IMM-urilor; solicită refacerea capacității de împrumut a economiei, permițând astfel IMM-urilor să investească și să creeze locuri de muncă, precum și facilitarea accesului la antreprenoriat și a accesului IMM-urilor la programe precum COSME sau Orizont 2020;

22.    invită statele membre să elimine sarcinile administrative inutile și birocrația pentru persoanele care desfășoară activități independente, microîntreprinderi și IMM-uri și să ușureze condițiile de înființare a unor întreprinderi noi;

23.    salută mecanismul comun de acordare de împrumuturi pentru IMM-uri al Comisiei și al BEI care utilizează fonduri structurale pentru a facilita investițiile în aceste întreprinderi, astfel încât să se stimuleze crearea de locuri de muncă mai bune și durabile; invită BCE să completeze această măsură politică și să analizeze care sunt mijloacele prin care se pot achiziționa active ale IMM-urilor și sprijini dezvoltarea IMM-urilor în cadrul programelor de relaxare cantitativă bazate pe bunele practici din alte regiuni economice sau să aibă rolul de garant al surselor de finanțare a IMM-urilor, care generează până la 80% din locurile de muncă din multe state membre;

24.    ia act de programul extins de achiziții de active al BCE, care are în vedere, din nou, sistemul bancar; invită, prin urmare, BCE să-și optimizeze potențialul de îmbunătățire a economiei reale prin acordarea de credite în vederea stimulării creșterii și a combaterii șomajului în UE;

25.    salută măsurile anunțate de Comisie privind stimularea creării de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor prin deblocarea alternativelor la creditele bancare și îmbunătățirea cadrului de reglementare și a celui fiscal pentru a crește investițiile pe termen lung în IMM-uri; solicită ca aceste măsuri să fie puse în aplicare fără întârziere; invită, de asemenea, Comisia să susțină proiectele la scară mai redusă; invită Comisia și statele membre să aibă în vedere cooperativele financiare pentru finanțarea IMM-urilor (cooperativele de credit) ca instrumente de finanțare alternativă și să faciliteze un acces îmbunătățit pentru IMM-uri la achizițiile publice și finanțare la nivelul UE și la nivel național;

26.    subliniază importanța organismelor intermediare legate de IMM-uri, cum ar fi camerele de comerț, ca motoare cu impact multiplicator în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor UE în materie de IMM-uri și invită Comisia să lanseze un dialog în parteneriat cu aceste organisme cu privire la modalitatea în care politicile UE legate de IMM-uri ar putea fi mai bine implementate, astfel încât să se stimuleze crearea unor locuri de muncă de calitate;

O utilizare mai eficientă a fondurilor

27.    subliniază faptul că politicile în materie de creștere și de creare de locuri de muncă au impacturi teritoriale diferențiate, în funcție de situația specifică din fiecare regiune a UE, precum și că diferențele regionale s-au extins de la începutul crizei; subliniază că recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să ia în considerare diferențierile teritoriale din cadrul statelor membre pentru a stimula creșterea și crearea de locuri de muncă, menținând, în același timp, coeziunea teritorială;

28.    consideră că măsurile din cadrul politicii de coeziune au un rol esențial în reducerea inegalităților interne în materie de competitivitate și a dezechilibrelor structurale în regiunile care au cea mai mare nevoie de ele; invită Comisia să găsească soluții adecvate pentru statele membre care, deși se confruntă cu o rată a șomajului foarte ridicată, sunt obligate să returneze fondurile UE din cauza unor probleme de cofinanțare; invită Comisia să aibă în vedere prefinanțarea pentru a facilita utilizarea la maximum a fondurilor de către aceste state membre în perioada 2014-2020, asigurându-se, în același timp, de fiecare dată că se respectă principiul responsabilității bugetare;

29.    invită Comisia să ia urgent măsuri pentru a combate dumpingul fiscal, fraudele fiscale și evaziunea fiscală și solicită adoptarea, la nivelul Consiliului, a unei taxe pe tranzacțiile financiare ambițioase, deoarece ambele măsuri ar permite efectuarea unor investiții publice pentru creștere și locuri de muncă de calitate;

30.    își exprimă convingerea fermă că finanțarea acordată de UE, în special prin inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” și Fondul social european (FSE), nu ar trebui folosită pentru a finanța abordările naționale, ci aceasta ar trebui, mai degrabă, să ofere asistență suplimentară într-un mod care să completeze și să consolideze programele naționale, în conformitate cu deciziile statelor membre;

31.    invită Comisia, statele membre și regiunile să asigure punerea deplină a aplicare a fondurilor UE pentru perioada 2007-2013 și să alinieze foarte bine FSE și alte fonduri structurale europene la Strategia Europa 2020; invită Comisia să asigure o monitorizare strictă a alocării a 20% din FSE pentru sărăcie; invită Comisia să introducă în următoarea analiză anuală a creșterii, și în recomandările specifice fiecărei țări, un capitol referitor la punerea în aplicare a Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD);

32.    invită Comisia să dezvolte reforme structurale pentru piețele energetice pentru a realiza o uniune energetică rezistentă, mai puțin dependentă de surse externe, și să diversifice sursele de aprovizionare (de exemplu, gazul algerian);

Reforme în vederea consolidării potențialului de creștere, capitalului uman și productivității

33.    menționează că planurile de investiții decisive pentru creștere durabilă și crearea de locuri de muncă de calitate, precum și măsurile luate de BCE, pot avea succes numai dacă sunt combinate cu reforme naționale care consolidează participarea unei forțe de muncă de calitate, stimulează activitatea și productivitatea, dezvoltă capitalul uman la toate categoriile de vârstă și susțin sisteme sociale și de protecție socială puternice; subliniază faptul că Decizia Parlamentului și a Consiliului privind cooperarea consolidată între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) este un element esențial în cadrul eforturilor de îmbunătățire a piețelor forței de muncă; consideră că reformele structurale ale pieței muncii ar trebui să introducă măsuri de flexibilitate internă pentru a menține locurile de muncă în perioadele de crize economice, să asigure calitatea locurilor de muncă și securitatea în cazul schimbării locului de muncă, să creeze regimuri de alocații de șomaj bazate pe cerințe de activare realiste și să asigure un sprijin adecvat pentru lucrătorii disponibilizați; aceste reforme sunt legate de politicile de reintegrare;

34.    regretă faptul că, în reformele structurale, Comisia se concentrează excesiv asupra reducerii protecției sociale pentru locurile de muncă existente și pentru cele noi; reamintește că datele indică faptul că tocmai urmărirea insistentă a unor răspunsuri de politică incorecte, care combină flexibilitatea și veniturile scăzute, întârzie redresarea economică; subliniază faptul că reformele structurale ar trebui proiectate dintr-o perspectivă mai amplă și holistică, adaptată la fiecare stat membru, vizând diferite aspecte, cum ar fi: gestionarea întreprinderilor, organizațiilor și a pieței muncii; educația; cercetarea și inovarea; și sistemele fiscale ale administrației publice și ar trebui să vizeze promovarea potențialului de creștere, a sustenabilității și reducerii inegalităților sociale;

35.    invită Comisia și statele membre să ia în considerare metode inovatoare de încurajare a investițiilor din Europa; subliniază tendințele recente ale societăților comerciale de a readuce producția și serviciile în UE și oportunitățile pe care le reprezintă acest lucru pentru crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri; consideră că economiile din UE au o oportunitate unică de a accelera această tendință de relocalizare a locurilor de muncă;

36.    invită Comisia și statele membre să elaboreze politici adaptate pentru sprijinirea creării de locuri de muncă de calitate pentru persoanele aflate în șomaj pe termen lung, persoanele în vârstă fără loc de muncă, femei și alte grupuri prioritare afectate deosebit de puternic de criză, cum ar fi imigranții, comunitatea romă și persoanele cu dizabilități, inclusiv măsuri de promovare a politicilor de combatere a discriminării la locul de muncă, echilibrul dintre viața profesională și cea personală, învățarea și formarea pe tot parcursul vieții și să combată nivelul scăzut de educație care afectează unele dintre aceste grupuri, multe din care se confruntă cu riscul excluderii sociale; solicită RSI să abordeze în mod sistematic diferențele de salarizare între femei și bărbați și reducerea disparităților în materie de pensie; îndeamnă Comisia să solicite fiecărui stat membru să întocmească un plan național pentru crearea unor locuri de muncă decente și de calitate, astfel cum au convenit în cadrul Consiliului de primăvară din 2012;

37.    invită Comisia să lanseze o nouă inițiativă care să vizeze promovarea oportunităților de ocupare a forței de muncă pentru cetățenii de etnie romă din statele membre, cu ajutorul unor măsuri care să promoveze competențele și calificările și care să combată discriminarea, precum și promovarea creării de locuri de muncă prin, de exemplu, activități independente, antreprenoriat și folosirea unor instrumente financiare inovatoare;

38.    invită statele membre să considere prioritară eliminarea disparității de gen în ceea ce privește ocuparea locurilor de muncă, în special prin abordarea disparității salariale dintre femei și bărbați și punerea în aplicare a unor măsuri care să faciliteze reconcilierea vieții profesionale cu cea de familie, printre altele, prin creșterea numărului de structuri de îngrijire a copiilor disponibile;

39.    regretă faptul că semestrul european nu a fost aliniat suficient cu Strategia Europa 2020; invită Comisia și statele membre să alinieze măsurile economice adoptate în cadrul semestrului european la obiectivele sociale și de ocupare a forței de muncă ale Strategiei Europa 2020 și la principiile sociale prevăzute în tratate; solicită să se depună eforturi mai hotărâte în vederea orientării și coordonării politicilor UE de stimulare a creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii și de creare de locuri de muncă mai bune și durabile; invită Comisia Europeană să prezinte fără întârziere revizuirea intermediară a Strategiei Europa 2020, luând în considerare necesitatea de a înregistra urgent progrese în ceea ce privește reducerea sărăciei și alte obiective sociale, precum și necesitatea de a implica mai activ părțile interesate;

Politici în domeniul educației și al muncii în vederea propășirii capitalului uman

40.    consideră că intensificarea concurenței internaționale determinată de existența unei forțe de muncă din ce în ce mai pregătite a adus UE într-o situație de deficit și necorelare a aptitudinilor profesionale, ceea ce constituie o frână în calea creșterii economice; consideră că, dacă doresc să aibă o șansă reală de îndeplinire a obiectivelor Europa 2020 privind ocuparea forței de muncă, statele membre trebuie să se concentreze pe asigurarea unui mediu adecvat pentru crearea de locuri de muncă;

41.    își reiterează solicitarea adresată Consiliului, Comisiei și statelor membre de a include un pilon al egalității de gen în cadrul Strategiei Europa 2020;

42.    subliniază că strategia de recâștigare a competitivității nu ar trebui să se concentreze numai pe costurile forței de muncă, ci și pe creșterea productivității prin investiții în capitalul uman și reforme structurale;

43.    invită statele membre să restabilească investițiile în capitalul uman la nivelul de dinainte de criză, în special să faciliteze tranziția de la educație la locul de muncă pentru tineri, să investească în instruirea profesională, precum și în programele de învățare pe tot parcursul vieții;

44.    salută faptul că, în cadrul AAC pentru 2015, Comisia invită statele membre să protejeze sau să promoveze investițiile pe termen mai lung în educație și în cercetare și inovare; observă însă că statele membre care au deja constrângeri bugetare nu dispun de resurse suficiente pentru a îndeplini acest obiectiv; invită, prin urmare, Comisia să nu includă investițiile productive în educație și în cercetare și dezvoltare în obiectivele privind deficitele stabilite în temeiul normelor UE;

45.    subliniază importanța politicilor active de ocupare a forței de muncă pentru anumite state membre în contextul actual; invită statele membre respective să crească aria de acoperire și eficiența politicilor active privind piața muncii;

Locuri de muncă și salarii de calitate ca motoare de productivitate și creștere

46.    invită statele membre să acorde o atenție specială ratei ridicate a șomajului în rândul categoriilor defavorizate, acordând prioritate accesului și integrării acestora pe piața muncii și punerii politicilor privind accesul și integrarea pe picior de egalitate cu celelalte politici, întrucât ocuparea unui loc de muncă este esențială pentru o integrare reușită;

47.    amintește că salariile decente sunt importante nu numai pentru coeziunea socială, ci și pentru menținerea unei redresări robuste și a unei economii productive; invită Comisia să investigheze impactul produs de introducerea de către unele state membre a salariilor minime în contextul reducerii inegalităților salariale; invită Comisia să organizeze o conferință privind crearea unui cadru european pentru salariile minime;

48.    își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că reformele pieței muncii din multe state membre nu au reușit să conducă la scăderea nivelului de locuri de muncă precare; observă că 50% din locurile de muncă create în 2014 au fost locuri de muncă temporare; menționează că, în conformitate cu informațiile furnizate de Comisie, sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă există în continuare și că, pentru 50% din cei care caută un loc de muncă, asigurarea acestuia nici nu este suficientă pentru a-i scoate din sărăcie, nici nu are ca efect creșterea productivității; invită statele membre să facă din calitatea locurilor de muncă o prioritate și să trateze chestiunea segmentării pieței muncii; invită statele membre să se asigure că reformele de pe piața muncii urmăresc, pe lângă promovarea creării de locuri de muncă mai bune, sustenabile, să reducă segmentarea, să promoveze integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii și egalitatea de gen, să reducă sărăcia persoanelor încadrate în muncă, și să asigure o protecție socială adecvată tuturor lucrătorilor, inclusiv celor care desfășoară activități independente;

49.    consideră că statele membre pot crea locuri de muncă numai dacă piața permite acest lucru, dacă se pot baza pe o forță de muncă calificată, dacă piețele forței de muncă sunt suficient de flexibile, dacă costurile forței de muncă, inclusiv ale salariilor, sunt în conformitate cu productivitatea, dacă sistemele de protecție socială fac munca mai atractivă și dacă reglementările sunt proporționale și bazate pe date concrete;

50.    invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește combaterea dumpingului social și dumpingului salarial în UE, care provoacă daune semnificative lucrătorilor afectați și sistemelor sociale din statele membre; de asemenea, solicită includerea partenerilor sociali la toate nivelurile în aceste eforturi;

51.    salută inițiativa privind crearea unei platforme europene pentru combaterea muncii nedeclarate; invită din nou statele membre să se asigure că persoanele cu contracte precare sau care desfășoară activități profesionale independente beneficiază de un set de bază de drepturi și de protecție socială adecvată, îndeosebi în privința vieții de familie și a reconcilierii dintre viața profesională și viața personală; invită Comisia să depună eforturi speciale pentru a soluționa problemele suplimentare cauzate de munca cu fracțiune de normă și temporară forțată și de desfășurarea de activități independente false;

52     își exprimă îngrijorarea cu privire la abordarea Comisiei față de indicatorii sociali și de ocupare a forței de muncă; regretă faptul că nu există aproape nicio referire la calitatea sau durabilitatea locurilor de muncă create, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul femeilor, care sunt suprareprezentate în locurile de muncă cu fracțiune de normă din cauza dificultăților de conciliere a vieții profesionale cu cea privată;

53.    consideră că atingerea obiectivelor în materie de reindustrializare este fundamentală pentru competitivitatea UE și că relansarea unei politici industriale europene autentice ar putea stimula creșterea și ar putea crea noi locuri de muncă de înaltă calitate;

54.    regretă faptul că, atunci când se face trimitere la ratele șomajului, nu sunt luați în considerare și alți factori în mod corespunzător, cum ar fi ratele crescute ale persoanelor inactive, mobilitatea și migrația;

Șomajul în rândul tinerilor și mobilitatea lucrătorilor

55.    salută scăderea ratelor șomajului în rândul tinerilor, dar subliniază că acestea înregistrează în continuare niveluri îngrijorătoare și că nu se bazează în mod obligatoriu pe locurile de muncă net create; subliniază faptul că și insecuritatea locului de muncă și subangajarea au crescut și că 43% dintre tineri se găsesc în situația de a munci în condiții precare, cu contracte cu normă redusă impusă sau forțați să lucreze ca PFA;

56.    invită Comisia să propună un cadru european care să introducă standarde minime fixe de aplicare a garanțiilor pentru tineret își măsuri concrete de informare a publicului; invită statele membre să folosească bugetul disponibil în mod eficient și să pună imediat în aplicare garanțiile pentru tineret, și să se asigure, totodată, că de acestea beneficiază și tinerii din medii sociale dezavantajate; solicită stabilirea unui buget adecvat cu prilejul revizuirii intermediare a CFM, în conformitate cu recomandările OIM; observă că OIM a estimat că sunt necesare 21 de miliarde EUR pentru a rezolva problema șomajului în rândul tinerilor;

57.    îndeamnă Comisia să depășească în amploare și ambiție recomandarea Consiliului din martie 2014 privind cadrul de calitate pentru stagii și să propună un nou cadru de calitate pentru a împiedica discriminarea și exploatarea lucrătorilor tineri;

58.    invită statele membre să mărească accesibilitatea piețelor forței de muncă pentru persoanele care au responsabilități de familie, cum ar fi creșterea copiilor și îngrijirea membrilor de familie care necesită îngrijire; în consecință, solicită adoptarea unor măsuri care să favorizeze reconcilierea dintre viața profesională și cea de familie ca parte a reformelor pieței forței de muncă promovate de semestrul european;

59.    invită din nou statele membre să investească în oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții, instruire profesională și pregătire la locul de muncă; solicită evaluarea sistemelor de învățare pe tot parcursul vieții ca parte a strategiilor semestrului european prevăzute în reforma pieței forței de muncă;

60.    subliniază că, după afirmațiile Comisiei, în ciuda ratelor ridicate ale șomajului, în UE există 2 milioane de locuri de muncă vacante și că în 2013 doar 3,3% din populația activă lucrează în alt stat membru, ceea ce indică în continuare un nivel scăzut al mobilității în comparație cu SUA și Japonia; amintește că diferențele legate de ratele de mobilitate a forței de muncă, care în statele membre afectate cel mai mult de criză se ridică până la 10%, pot fi atenuate folosind instrumentul oferit de platforma EURES; își exprimă sprijinul neabătut în favoarea principiului liberei circulații;

61.    invită Comisia și statele membre să asigure funcționarea corespunzătoare a Oficiilor forței de muncă pentru a facilita și stimula căutarea unui loc de muncă în străinătate;

62.    consideră că, având în vedere numărul lucrătorilor, mai ales tineri, care își părăsesc în prezent țările de origine pentru a pleca în alte state membre în căutarea unor oportunități de încadrare în muncă, este necesar să se dezvolte urgent măsuri adecvate prin care să se garanteze faptul că drepturile sociale și drepturile lucrătorilor sunt respectate în cazul tuturor lucrătorilor; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să îmbunătățească și mai mult mobilitatea forței de muncă din UE, prin instrumente precum EURES, respectând, totodată, principiul egalității de tratament și protejând salariile și standardele sociale; invită fiecare stat membru să introducă politici sociale și de ocupare a forței de muncă asigurând drepturi și remunerații egale la același loc de muncă în conformitate cu principiile care stau la baza libertății de circulație a lucrătorilor, în special, dintr-o perspectiva de gen;

63.    reamintește obiectivele UE în materie de gen, în special obiectivele măsurabile vizând o rată de ocupare de 75% de către femei și bărbați până în 2020 și reducerea cu 20 de milioane a populației expuse riscului de sărăcie;

64.    îndeamnă Comisia să prezinte o propunere referitoare la concediul parental care să contribuie asigurarea unor condiții de lucru egale pentru femei și bărbați, nu în ultimul rând prin prisma faptului că UE trece printr-un proces de îmbătrânire rapidă care pune în pericol capacitatea statelor membre de a putea menține pe viitor servicii sociale necesare; invită Comisia și statele membre implementeze mai multe politici care să contribuie la o creștere demografică a UE, stimulând fie ratele natalității, fie imigrația;

65.    regretă că măsurile de austeritate impuse de UE, care au avut în vedere restabilirea încrederii investitorilor, au avut drept rezultat o agravare a condițiilor de muncă și a celor sociale în tot cuprinsul Uniunii, precum și niveluri mai ridicate de șomaj, sărăcie și inegalitate;

66.    invită statele membre să îmbunătățească cooperarea dintre întreprinderi și sectorul învățământului la toate nivelurile;

Un demers decisiv pentru dimensiunea socială și convergența UE

67.    avertizează din nou cu privire la provocările socioeconomice cu care se confruntă Uniunea, în special în unele state membre, și la riscurile la adresa sustenabilității și a potențialului de creștere stabilă a acesteia pe care le-ar implica o inversare în legătură cu convergența regională; reamintește că peste 122 de milioane de cetățeni UE se confruntă cu riscul sărăciei sau al excluderii sociale, incluzând sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă și sărăcia în rândul copiilor; evidențiază faptul că 19% dintre copiii din UE sunt expuși riscului de sărăcie și insistă asupra faptului că aceste niveluri sunt inacceptabile și trebuie reduse imediat; invită Comisia să continue să dezvolte dimensiunea socială în UE; recunoaște activitățile Comisiei legate de pilonul social al Uniunii economice și monetare, ca parte a procesului de integrare a dimensiunii sociale în structura actuală a mecanismelor de guvernare economică, și solicită continuarea în această direcție, cu scopul de a înregistra progrese în îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020;

68.    regretă că nu există indicatori sau definiții clare ale sărăciei absolute, o sursă de preocupare pentru multe dintre statele membre ale UE;

69.    reamintește Comisiei că, în conformitate cu articolul 9 din TFUE, politicile de ocupare a forței de muncă și cele sociale menite să promoveze acquis-ul social european ar trebui să reglementeze toate politicile europene; solicită Comisiei să își îndeplinească obligația de a lega semestrul european de obiectivele prevăzute în Strategia Europa 2020;

70.    subliniază că protecția socială și politica socială – în special ajutoarele de șomaj, venitul minim garantat și impozitarea progresivă –, au contribuit inițial la reducerea gravității recesiunii și au stabilizat piețele muncii și consumul; subliniază însă că stabilizatorii sociali au fost utilizați pe scară largă ca factori de ajustare de către statele membre ale UEM care au trecut prin șocuri economice negative; subliniază că politicile în materie de protecție socială și cele sociale țin de competența statelor membre;

Stabilizatori sociali europeni

71.    constată că, în raportul său anual 2013 privind situația socială și în domeniul pieței muncii din UE, Comisia a subliniat importanța cheltuielilor pentru protecție socială ca măsură de protecție împotriva riscurilor sociale; reamintește importanța acestor stabilizatori automați pentru reacția la șocurile asimetrice, pentru evitarea sărăcirii excesive a sistemelor naționale de asistență socială și, prin urmare, pentru consolidarea sustenabilității UEM per ansamblu; invită Comisia să includă în recomandările specifice fiecărei țări elaborate de aceasta rolul important al menținerii stabilizatorilor automați puternici în statele membre, având în vedere rolul extrem de important al acestora în menținerea coeziunii sociale, precum și în stimularea cererii interne și a creșterii economice; invită din nou Comisia să elaboreze o Carte verde privind stabilizatorii automați în zona euro;

72.    ia act de obiectivul Comisiei „de a avea o legislație a UE mai puțin împovărătoare, mai simplă și mai puțin costisitoare, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor”; subliniază că eliminarea obstacolelor în materie de reglementare nu ar trebui să submineze nici acquis-ul social european în domenii precum securitatea și sănătatea în muncă, informarea și consultarea lucrătorilor, nici convențiile de bază ale OIM, nici Carta socială europeană, și ar trebui să respecte autonomia partenerilor sociali, astfel cum se prevede în tratat; îndeamnă Comisia să depună eforturi considerabile pentru a se garanta protecția lucrătoarelor gravide și a lucrătoarelor care au născut recent;

Indicatori sociali

73.    salută faptul că raportul comun privind ocuparea forței de muncă anexat AAC include un tablou de bord pentru politicile de ocupare a forței de muncă și cele sociale; invită Comisia să verifice dacă acești indicatori sunt suficienți pentru a efectua o analiză aprofundată a situației socioeconomice din statele membre; subliniază importanța înțelegerii dinamicii și consecințelor evoluției veniturilor în gospodărie și creșterea disparităților de venit; regretă că o mare parte dintre datele prezentate în ediția de anul acesta a tabloului de bord nu sunt la zi; solicită Comisiei să utilizeze în mai mare măsură acest tablou de bord în formularea unor politici; solicită o prezentare detaliată a alegerilor făcute de statele membre în diferite domenii de politici și rezultatele acestora; invită Comisia să evalueze și să îmbunătățească domeniul de aplicare și eficacitatea acestuia pentru a se asigura că rezultatele sunt luate în considerare la elaborarea recomandărilor specifice pentru fiecare țară;

74.    subliniază că aspectelor legate de ocuparea forței de muncă și celor de ordin social ar trebui să li se acorde aceeași importanță ca aspectelor de ordin macroeconomic în cadrul procedurii Semestrul european;

75.    solicită identificarea dezechilibrelor macroeconomice și a celor macrosociale importante din cadrul economiilor UE și ale celor din zona euro, precum și formularea pe această bază a recomandărilor specifice fiecărei țări pregătite în cadrul Semestrului european, inclusiv a măsurilor vizând o convergență a standardelor de muncă și a celor sociale și coordonarea stabilirii salariilor;

Sărăcia și excluderea socială

76.    regretă faptul că analiza anuală a creșterii și raportul comun privind ocuparea forței de muncă nu conțin nicio măsură sau cadru de politică pentru a respecta obiectivul Strategiei Europa 2020 privind reducerea sărăciei; invită Comisia și statele membre să asigure că acest obiectiv este mai bine reflectat în cadrul Semestrului european;

77.    subliniază necesitatea consolidării acquis-ului social, clauzei sociale orizontale și protocolului privind serviciile de interes general;

78.    salută apelul Președintelui Comisiei Europene adresat statelor membre, de a introduce un salariu minim în vederea reducerii sărăciei în UE; invită Comisia să propună o inițiativă care să promoveze introducerea venitului minim în statele membre; subliniază faptul că responsabilitatea stabilirii nivelului venitului minim revine fiecărui stat membru și că acest nivel ar trebui să corespundă situației socioeconomice din țara în cauză;

79.    regretă faptul că abordarea Comisiei ce viza reducerea inegalităților între bărbați și femei abordează în principal reconcilierea dintre viața profesională și cea de familie ca problemă cu care se confruntă femeile; observă că măsurile menite să promoveze reconcilierea, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, sunt esențiale pentru crearea de locuri de muncă și au o influență directă asupra calității locurilor de muncă create; observă că accesul la servicii de îngrijire a copilului accesibile și de calitate constituie, în continuare, o barieră majoră în ceea ce privește reconcilierea, invitând, astfel, Comisia să acorde atenție acestui indicator atunci când analizează tabloul de bord pentru indicatorii de ocupare a forței de muncă și cei sociali;

80.    invită Comisia să conlucreze cu statele membre pentru a găsi imediat o soluție la creșterea alarmantă a sărăciei în rândul copiilor în întreaga UE, prin intermediul unor măsuri pe termen lung și holistice bazate pe bunele practici din unele state membre, în special în ceea ce privește majorarea ajutorului acordat de stat pentru alimentația în școli și să pună în aplicare recomandarea Comisiei „Investiții în copii”, bazată pe trei piloni, ce face parte din pachetul de investiții sociale;

81.    subliniază că noile forme de sărăcie ce apar, agravate de criza datoriilor – precum sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă, care sporește dificultățile, precum plata ipotecilor, sau prețurile ridicate ale utilităților care duc la sărăcie energetică –, au dus la creșterea numărului de evacuări, de executări silite și de persoane fără adăpost; invită Comisia și statele membre să pună în aplicare politici integrate care să favorizeze locuințele sociale și cele accesibile, politicile de prevenire eficiente menite să reducă numărul evacuărilor și politicile de eliminare a sărăciei energetice pe baza bunelor practici din state membre și să pună capăt incriminării persoanelor fără adăpost care a ieșit la iveală în unele state membre; invită Comisia să lanseze imediat un plan de acțiune la nivelul UE privind situația persoanelor fără adăpost, astfel cum a solicitat de mai multe ori Parlamentul European, solicitat și de alte organisme ale UE, pentru a ajuta statele membre să găsească o soluție la problema urgentă și în creștere rapidă a situației persoanelor fără adăpost;

82.    solicită Comisiei să elaboreze o strategie care să ajute statele membre să soluționeze problema situației persoanelor fără adăpost prin politici integrate și investiții sociale adecvate;

83.    solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri urgente pentru a soluționa problema situației persoanelor fără adăpost; scoate în evidență faptul că această manifestare extremă a sărăciei și excluderii sociale încalcă drepturile fundamentale și a crescut într-o majoritate semnificativă de state membre; invită Comisia să propună mecanisme concrete pentru a monitoriza și sprijini eforturile statelor membre de a confrunta problema persoanelor fără adăpost, astfel cum s-a solicitat în rezoluțiile sale din 14 septembrie 2011 și 16 ianuarie 2014 referitoare la o strategie a UE privind persoanele fără adăpost;

84.    invită Comisia să evalueze dacă este posibilă majorarea Fondului european de ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate (FEAD) în timpul reexaminării intermediare a cadrului financiar multianual;

Pensii și îngrijiri de sănătate sustenabile

85.    solicită crearea unor servicii publice accesibile și de calitate în domeniul îngrijirii copiilor și a persoanelor dependente care să permită, în special femeilor, întoarcerea la locul de muncă și să faciliteze reconcilierea dintre viața profesională și cea privată;

86.    reamintește Comisiei că, pentru a asigura atât sustenabilitatea, siguranța, cât și caracterul adecvat al pensiilor, reformele privind pensiile trebuie să fie însoțite de politici care: să dezvolte oportunități de angajare pentru lucrătorii în vârstă și cei tineri, pentru a contribui la un sistem de pensii sustenabile; să limiteze stimulentele la schemele de pensionare anticipată și la alte posibilități de ieșire anticipată din câmpul muncii; să ofere compensații pentru perioadele petrecute îngrijind copiii sau membrii de familie aflați în întreținere; să dezvolte oportunități de angajare pentru lucrătorii în vârstă; să garanteze accesul la învățarea pe tot parcursul vieții atât pentru persoanele angajate, cât și pentru persoanele șomere de toate vârstele; să încurajeze îmbătrânirea în condiții bune de sănătate la locul de muncă, luând în considerare riscurile fizice și psihosociale pentru sănătate și siguranță; să introducă politici de beneficii fiscale care să ofere stimulente pentru prelungirea duratei încadrării în muncă; și să susțină îmbătrânirea în condiții bune de sănătate și activă; subliniază că reformele privind pensiile necesită o coeziune politică și socială la nivel național și că acestea ar trebui să fie negociate cu partenerii sociali și cu reprezentanții generațiilor mai tinere și mai în vârstă drept grupuri de populație afectate în mod direct pentru a fi eficiente; invită statele membre să ia pe deplin în considerare poziția Parlamentului privind Cartea verde și Cartea albă referitoare la pensii;

87.    ia act de recomandarea Comisiei de a se reforma sistemele de sănătate astfel încât să poată îndeplini obiectivele privind accesul public universal la servicii de îngrijire de înaltă calitate – inclusiv accesul convenabil la medicamente, în special la cele vitale –, și de a se asigura respectarea drepturilor personalului medical; observă că, din cauza crizei, unele state membre nu au reușit să asigure o acoperire deplină în cazul sistemului public de sănătate; invită Comisia să elaboreze recomandări concrete pentru remedierea fără întârziere a acestei situații; solicită eforturi de reformă suplimentare pentru a se asigura că nu sunt expuse niciunui risc calitatea și accesibilitatea financiară ale infrastructurii de sănătate;

88.    observă recunoașterea de către Comisie a sectoarelor de sănătate și de asistență socială ca deținând un potențial semnificativ pentru creștere și reprezentând domenii esențiale de investiții în cadrul economiilor durabile; invită Comisia să prezinte un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește elaborarea inițiativelor, ca parte a Strategiei Europa 2020, pentru investiții în domeniile de sănătate și de asistență socială cu privire la ocuparea locurilor de muncă de calitate;

89.    solicită consolidarea și elaborarea unor măsuri eficace de prevenire a riscurilor pentru sănătate, cum ar fi „îmbătrânirea în condiții de sănătate pe toată durata vieții” pentru a îmbunătăți calitatea vieții și, în același timp, a reduce costurile sistemelor naționale de sănătate pentru tratamentele medicale și produsele farmaceutice necesare la o vârstă mai înaintată;

Sisteme de impozitare mai echitabile pentru forța de muncă

90.    subliniază că sarcina fiscală are un impact mai mare în cazul persoanelor cu salarii mici și al celor care contribuie cu un al doilea salariu la veniturile familiei, precum și faptul că acest aspect reprezintă în continuare o problemă; invită Comisia să ia act de raportul privind fiscalitatea publicat de FMI în octombrie 2013, în care se arată că există posibilități de impozitare mai eficientă și mai progresivă;

91.    constată importanța reducerii impozitelor pe veniturile salariale, în special pentru lucrătorii cu salarii mici și slab calificați, pentru persoanele aflate în șomaj de lungă durată și alte grupuri vulnerabile, asigurând, în același timp, sustenabilitatea pe termen lung a sistemelor publice de pensii; invită statele membre să transfere impozitarea de la forța de muncă către impozitarea consumului, a capitalului și către taxele de mediu, luând în considerare efectele potențiale de redistribuire;

Întărirea legitimității democratice a semestrului european

92.    își exprimă profunda îngrijorare cu privire la rolul limitat care revine Parlamentului, parlamentelor naționale, partenerilor sociali și organizațiilor societății civile în formularea, monitorizarea și punerea în aplicare ale priorităților economice și sociale din cadrul Semestrului european; își reiterează solicitarea privind o implicare crescută și structurată a societății civile și a partenerilor sociali la nivelul UE, precum și la nivel național, astfel încât să se amelioreze legitimitatea procesului Semestrul european prin elaborarea unor îndrumări concrete;

93.    solicită implicarea parlamentelor subnaționale și a autorităților locale și regionale în conceperea și implementarea programelor naționale de reformă, inclusiv prin acorduri de guvernanță la mai multe niveluri;

94.    îndeamnă Comisia să implice partenerii sociali mai îndeaproape în ceea ce privește elaborarea AAC și, la modul general, să oficializeze rolul partenerilor sociali în procesul Semestrul european;

95.    solicită din nou un acord interinstituțional pentru a implica Parlamentul în elaborarea și aprobarea AAC și a orientărilor în materie de politică economică și de ocupare a forței de muncă;

96.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

• [1]  Texte adoptate, P7_TA(2014)0129.
• [2]  Texte adoptate, P7_TA(2014)0038.
• [3]  Texte adoptate, P8_TA(2014)0060.
• [4]  JO C 153 E, 31.5.2013, p. 57.
• [5]  Texte adoptate, P7_TA(2014)0240.
• [6]  Texte adoptate, P7_TA(2013)0246.
• [7]  Texte adoptate, P7_TA(2014)0394.
• [8]  Texte adoptate, P8_TA(2014)0010.
• [9]  Texte adoptate, P7_TA(2011)0383.
• [10]  Texte adoptate, P7_TA(2014)0043.
• [11]  „Proiect de raport comun al Comisiei și al Consiliului privind ocuparea forței de muncă care însoțește Comunicarea Comisiei privind Analiza anuală a creșterii economice 2015” (COM(2014)0906), pagina 44. A se vedea și OECD Employment Outlook 2014, http://www.keepeek.com/Digital-Asset-Management/oecd/employment/oecd-employment-outlook-2014_empl_outlook-2014-en#page1.